Electric Castle might have been electric after all

Unshpe a fost cea cu semnalul. „Uite, fac ăştia un festival mai tare ca Peninsula.”

Mergem sigur. Lucrurile n-au ieşit precum le-am plănuit, doar o parte din gaşca Cat Avenue şi Lyu au fost prezente la festival.

Primul pas: aplicaţie pentru voluntar

Al doilea: interviu-  NU pentru toate departamentele la care am aplicat. (poate ne spune şi nouă cineva care sunt exact calităţile care te fac eligibil pentru press, în afară de faptul că tu eşti presa).

Al treilea: suntem români, ne descurcăm. Suntem voluntari.

Organizarea de prim festival noi am simţit-o. Să ne înţelegem: toată lumea ne spunea cât de bine a fost totul organizat. Nu neg asta, dar detaliile de interior stăteau puţin diferit şi respectarea orelor de concert nu se face oprindu-i microfonul omului în timp ce el îşi face treaba pentru care alţii au plătit. (Silent Strike, am fost acolo.) În rest, tot respectul  că au reuşit să nu dărâme ce a mai rămas din zonă.

Prima zi. Dureros pentru noi, plictisitor aş spune. Les Elephant Bizzares, ne-am distrat la Dub Pistols ( Barry e bărbat finuţ, bine-crescut), Stanton Warriors se ţin bine. Apoi am intrat în tură până la 8 dimineaţa. Pot să afirm cu siguranţă că alcoolul a curs gârla în prima noapte doar de partea cealaltă a barului. Rupte de oboseală şi fiind prea cald să dormi în cort, am luat-o spre Cluj. Autocare toată noaptea spre Cluj, dar s-a gândit cineva că e o mişcare bună să facă pauză între 6 şi 12. Şi ghici ce: am stat pe marginea şanţului o oră jumătate, până când cineva care cunoştea pe cineva a dat un telefon şi ne-au trimis un autocar.

A doua zi a început la 6. Cu Silent Strike, căruia i-au oprit microfonul. E blank până la Morcheeba unde plouă, apoi Şuie, unde ne-am uscat. Băieţii urmează să scoată un nou album şi m-am decis încă de la prima piesă că voi da banii pe el. E un sound nou şi totuşi le poartă marca, iar Bean e în formă, e ca o brioşă perfectă cu ciocolată. DOPE D.O.D- oamenii ăştia sunt nebuni de legat, adică ne-ar lega şi ne-ar da başi la inimă, de să ţi se transforme pielea în model de henna pentru nuntă. ROA şi Pop Killers s-au auzit de după bar, cocktail, ananas şi oameni cărora dacă le zâmbeşti, nu le mai arde de ceartă, doar de cafea. Băutură în cantităţi…de festival. La 6 jumătate dimineaţa, îţi plăcea şi minimalul sau cum s-o fi numit stilul ăla. Drum spre Cluj, din nou. Nu autocar, nu nimic. După cerinţă, a plecat să se intereseze: cu asta am ramas-cu spatele-. Ne-au lăsat ai nimănui, aşa că am luat-o cu purcel şi căţel pe jos. Un domn milos ne-a luat până în Cluj şi tot am prins câteva ore de somn.

A treia zi am ajuns cu 2 minute înainte să înceapă CTC.  Ăsta a fost motivul principal pentru care m-am dus la festival. Da, am văzut line-up-ul, da, ştiu că au fost trupe mult mai renumite, dar gustibus non discutandi. Prima mea Peninsulă s-a ivit în contextul Grimus: am vrut să-i văd live, deşi erau o trupă de la ora 5. Tot ce a urmat după n-a fost neplăcut, dar nici primordial. I-am savurat ritm cu ritm, vers cu vers. Băieţi simpatici, au rămas la o plimbare prin “campus” (ce-l mai pipăiau domniţele pe Deliric), iar seară am avut parte de prima audiţie a pieselor “Fugi”, “Dă-i mai tare” şi “Fac ce-mi place” în formula completă (bine, Deliric a făcut pe alocuri doar prezenţă scenică- Alex a fost de vină-), plină de vervă şi plăcere de a cânta. A- Skillz vs. Krafty Kuts au venit după o masă copioasă, aşa că ne-am amestecat printre oamenii care cunoşteau piesele şi am sărit cât am putut de sus.

Din Pendulum am pierdut mai mult de jumătate: berea era mai ieftină la bodega din sat şi ne-au luat poveştile minţile, dar când s-a strigat catalogul, am zis prezent la Planet H şi Gojira. Au încheiat festivalul în stil mare, iar nouă ne-a luat câteva zile să ne revenim.

Deşi iniţial am fost dezamăgite per total, după ce trecerea zilelor a şters gustul amar, ne declarăm mândre că am făcut parte din acest festival şi suntem siguri că războiul EC şi Peninsula va fi câştigat de junior.

Oarecum bine sau nu

Băutura scumpa- 6 lei o bere la draft? Nu treci de prima zi.

Transportul

Le mulţumim tuturor celor care ne-au sprijinit în demersul nostru de a uita de greutăţi şi prin intermediul cărora am degustat băuturi ale căror nume nu le putem pronunţa.

Funny: a cumpărat cineva un bilet la Castelul Electric şi noi am ne-am amuzat. Apoi a strigat Dobrică „Bună seara, Castelul Electric!” şi a părut o găselniţă tare interesantă. Ca să vezi ce face muzica din om.

ImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagineImagine

Pozele le-am luat de pe pagina de FB a eventului.

Next step- Peninsula. Mă duc cu treabă. Adică să-l văd pe Alborosie.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s